Mâna sus cui i s-a spus vreodată să evite carbohidrații după ora 18?

Photo by Eaters Collective on Unsplash

Din nefericire pentru ei, carbohidrații (glucidele), sunt unele dintre cele mai înfricoșătoare grupe alimentare din întregul mediu nutrițional.

De unde a venit această teorie?

Raționamentul din spatele acestei teorii se datorează în mare parte oamenilor care cred că, consumul de carbohidrați noaptea târziu îi va determina să se depoziteze ca grăsime, datorită încetinirii metabolismului în timpul somnului. Parțial are sens, dacă am crede că dacă nu ne mișcăm, suntem obligați să ardem mai puține calorii. Ei bine, deși este adevărat că metabolismul nostru încetinește când mergem la culcare, adevărul este că NU se oprește, iar corpul nostru continuă să funcționeze în timpul somnului. Fiecare inhalare, mișcarea unei pleoape sau a unui picior, toate ard energie (și, prin urmare, calorii).

Și totuși, de ce unii oameni pierd greutate cu această simplă regulă?

Dacă excludem carbohidrații de la cină, cum ar fi orezul, cartoful sau pastele și nu îi înlocuim cu alte grupe alimentare, reducem în cele din urmă cantitatea de calorii din masă. Așadar, secretul: nu tăia carbohidrații. Motivul pentru care oamenii pot slăbi în urma acestei reguli este pur și simplu pentru că își reduc aportul caloric.

Bun. Și atunci care este problema cu reducerea carbohidraților dacă vrem să slăbim?

Carbohidrații acționează ca principala sursă de combustibil a organismului – alimentând nu numai activitățile noastre fizice, ci și funcția creierului nostru și procesele corporale importante care se desfășoară la nivel celular. Carbohidrații sunt, de asemenea, plini de fibre (pe care, din păcate, în zilele noastre cotidiene, tindem să le ignorăm) și sunt vitamine și minerale – deci nu le tăiați!

Așadar putem mânca gogoși și prăjituri ca gustare la miezul nopții, nu?

Nu tocmai! Este important să alegem carbohidrați complecși, plini de nutrienți, fără a vă lăsa răzbiți de munții de zahăr ingerați. În această categorie intră cerealele integrale neprocesate, rădăcinoasele, legumele şi leguminoasele.  Carbohidrații simpli, cum sunt gustările enumerate mai sus, duc la o secreție imediată a insulinei, care este eliberată rapid în sânge, ce duce la creșterea glicemiei. Alimentele bogate în fibre au încărcătură glicemică scăzută ceea ce reprezintă o sursă foarte bună de energie cu eliberare lentă. De asemenea, e important de ținut minte că mâncarea prea aproape de ora de somn (indiferent de mâncarea aleasă) îți poate perturba somnul, iar decalajul de două ore între cină și ora de culcare este considerat o practică eficientă pentru sănătate și reducerea riscurilor anumitor boli.

Ok, atunci mâncăm fructe?

Fructele, care conțin natural fructoză, sunt o alegere bună pentru prima parte a zilei, pentru că sunt resurse energetice. Consumul de zahăr poate fi dăunător sănătății, dar acest lucru nu se aplică în cazul fructelor! Fibra lor are multe beneficii încorporate: reduce nivelul de colesterol și încetinește absorbția carbohidraților. Fructele sunt pline de minerale, pe care mulți nu le luăm suficient: vitamina C, potasiu, folat și fibre. Timpul de mestecare a fructelor întregi înseamnă că durează un timp să le mâncăm și cu atât mai mult să se digere, ceea ce înseamnă că fructoza lovește lent ficatul. Ca gustare, probabil că te vei simți satisfăcut după ce ai mâncat un măr, iar o gogoașă nu îți va alimenta senzația de sațietate și, cel mai probabil, vei mânca mai mult după aceea!

Tragem linie și spunem că necesarul carbohidraților zilnici trebuie întotdeauna legat cu nivelul de activitate fizică, vârsta, scopul persoanei si afecțiunile de sănătate, după caz. În teorie, grupa carbohidraților acoperă 40-60% din necesarul zilnic recomandat.